Mă duc cu trenul la bunica,
și-ți scriu mămico, o scrisoare,
/: să nu te stăpânească frica
cu gândul la o rea-ntâmplare. :/
Bunica mea e credincioasă,
și de la ea vreau și mai bine
/: să-nvăț credința luminoasă
în Cel ce lumea asta ține. :/
El, Dumnezeul veșnic tare,
îmi dă lumină și putere
/: să fiu fetiț-ascultătoare,
așa cum Cartea Lui o cere! :/
Când mă întorc acasă iară,
să vezi că sunt mai înțeleaptă.
/: Din zori de zi și până-n seară
te-ascult și-n vorbă și în faptă. :/